Cum se umple borşul


Reţeta originală, de la mama moldoveancă care o are din moşi strămoşi.

Îmi cer scuze pentru lipsa de fotografii dar sincer, nu am umplut decât o singură dată borşul. Eram în Italia atunci şi nici nu m-am gândit să fac fotografii. Mai e şi faptul că prefer supele, deci nu folosesc borş.
Când voi reuşi să fac fotografii voi reveni.

Probabil multe persoane ştiu cum se face... dacă au avut de la cine învăţa. Reamintesc doar în cazul în care se vrea o confirmaţie.
Din nefericire, aşa cum zicea Alina, (nepoata mea) trebuie uşte. Mama mi-a confirmat că fără- nu se acreşte! Eu îţi sugerez să întrebi vreo vecină, prietenă sau în piaţă. Sunt sigură că se găseşte de vânzare.

Ce este uştea?! Este un mix din făină de porumb şi tărâţe de grâu cu care a fost umplut borşul în precedenţă.
Dacă îţi place borşul în general, te asigur că, făcându-l acasă vei avea satisfacţii foarte mari.
  1. Ştii cine, cum şi cu ce l-a umplut
  2. Poţi să foloseşti ori de câte ori vrei/în orice moment din zi şi din noapte
  3. Plus că te costă mult mai ieftin.
Mă uit în magazine şi nu-mi vine să cred cât de scump e. Mă refer la acela care se vinde la pungă care... naiba ştie ce conţine! Ai mare grijă. Nu cred că este foarte sănătos, ba dimpotrivă.

Nu dau cantităţile pe care le folosea mama că ea făcea în jur de 15-20 litri o dată. (folosea ca măsură un castron de email, circa 400 g intra în el).
Cantităţile de mai jos sunt pentru circa 5 - 8 litri de apă.

Ingrediente:
  1. 1 cană uşte (vezi mai sus ce este)
  2. 1 cană făină porumb (mălai)
  3. 1 cană tărâţe grâu
  4. apă
  5. crenguţe de leuştean, ţelină (depinde de gusturi)
Mod de preparare:
  1. Pune la încălzit câtă apă crezi că-ţi intră în recipientul în care vei pune borşul
  2. Se pune făina de porumb cu tărâţea într-un vas de sticlă (borcan de obicei). - Mama avea o găleată din lemn, special făcută pentru asta. Intrau cam 15 l de apă în ea. Făcea un borş foarte bun de veneau toţi vecinii la ea. Nu folosi vase emailate, inox şi cine mai ştie ce. Sticlă, teracotă (lut ars= ceramică) sau lemn. Se amestecă cu puţină apă rece numai cât să cuprindă conţinutul, NU mai mult.
  3. Pune uştea, amestecă foarte bine şi toarnă apa clocotită peste mixtul din uşte, făină, tărâţe.
  4. Amestecă, pune leuşteanul, ţelina şi ce mai crezi tu. Dar dacă intenţionezi să-l foloseşti şi la prăjituri, nu pune mirodenii/plante parfumate. Oricum vei pune în borşul pe care îl vei găti.
  5. Pune recipientul undeva la căldură până se acreşte. Mama zicea că la bunica se acrea şi-n 2 ore. Oricum poate dura şi jumate de zi, sau chiar o noapte. Depinde de mulţi factori
Când s-a acrit conservă-l la rece. Noi îl puneam în beci. Dar nu cred că are toată lumea. Frigiderul este la fel de bun. Sau o cămară rece, balcon.

28 ianuarie 2013. Revin cu o informaţie de foarte mare importanţă. Mama mi-a zis că cine nu avea tărâţe de grâu punea pâine neagră. Pe vremea lui Ceauşescu se găsea şi era chiar neagră, adică din făină de grâu integrală. Ai grijă că nu toată pânea neagră este făcută aşa în ziua de azi. Citeşte prospectul când cumperi. Să vezi cantităţile măcar. Dar tot trebuie uşte.

Menţiuni
1. Sunt persoane care acresc borşul punând ramuri (cu tot cu frunze) de vişin, fără uşte. Dar iarna de unde naiba ei ramuri de vişin?! Să nu-ţi treacă prin cap să tai când afară îngheaţă pentru că va avea foarte mult de suferit copacul. Se poate usca în totalitate sau doar creanga de pe care ai tăiat. Oricum ar fi va avea de suferit. Şi chiar dacă e doar un copac sunt sigură că simte. Nu, nu sunt nebună. Cel puţin, nu de tot. :)

2. Mama mai zice că nu la toată lumea se acreşte borşul. Habar nu am dacă sunt superstiţii sau nu dar este adevărat: NU oricine poate face un borş acru. Sunt sigură că depinde de cine ştie ce reacţie între ingrediente-ambient şi... nu de răutatea unei persoane. sau acreala ei... În cazul acesta mie ar trebui să-mi iasă cel mai acru borş din lume... la cât sunt eu de acră. Voi proba curând. 
Încearcă făcând puţin şi nu te da bătut după prima nereuşită! Niciodată să nu renunţi uşor. Încearcă până reuşeşti! În fond, nu pierzi mare lucru dar când vei reuşi vei avea parte de satisfacţii şi poate chiar admiraţie din partea vecinilor/rudelor/prieteni.

3. Cum am amintit mai sus, borşul dă cornuleţelor cu untură o savoare şi consistenţă unică. Frăgezeşte. Eu zic că merită să încerci. Îndrăzneşte!

Mult noroc! :)

Trimiteți un comentariu

6 Comentarii

  1. Deci, nici-o sansa sa am si eu asa ceva in curand!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu prea. Din păcate. Dacă aş fi avut uşte ţi-aş fi trimis dar vezi că nu m-am gândit?! Off. Eşti sigură că nu se găseşte prin magazine? Borş deja făcut?! Nu prea cred dar se poate. Pe la turci cumva (magazine turceşti, bulgăreşti, româneşti).

      Ștergere
  2. Depinde de temperatura si de cat de active sunt bacteriile din uste. Daca nu prea mai sunt vii trebuie doar sa astepti mai mlt decat de obicei sau sa arunci tot si sa faci rost de uste noi si sa o iei de la capat. Ajuta daca ai si alte chestii care fermenteaza prin zona ca atunci bacteriile devin ca niste copii la joaca... mult mai active. Stiu ca pentru maiaua pentru painea fara drojdie, prima maia o poti incepe cu putina drojdie, faina si apa daca nu ai un starter si apoi continui sa o hranesti. Nu stiu daca e acelasi principiu si la bors. Daca nu ai de unde uste atunci cred ca merita sa incerci la scara mai mica... cu o cana de apa, o mana de tarate si un varf de lingurita de drojdie si daca ai reusit sa faci bors... mai adaugi tarate si toate cele dupa ce ti-ai luat startul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim frumos pentru comentariul generos. Va fi de folos sigur.

      Ștergere
  3. Atentie, niciodata nu se toarna apa clocotita peste huste, pentru ca aceasta va ucide bacteriile care sustin fermentatia! Prin fermentatie sunt sintetizate vitaminele si mineralele din tarate, acestea facand din bors o bautura atat de sanatoasa. Un bors caruia i-ai "oparit" hustele, dar pe care l-ai acrit bine cu lamaie, leustean si crengute de visin, este un bors fals. Primele huste pot fi obtinute si fara drojdie sau paine, insa trebuie sa astepti in jur de 2-3 zile pana la activarea primelor culturi de bacterii. Pune putina apa calduta peste jumatate din cantitatea de tarate, cat sa le acoperi, si amesteca bine pana obtii un terci omogen. Acopera vasul (atentie, nu trebuie etansat), izoleaza-l bine si depoziteaza-l intr-un loc calduros si ferit de curent. Iarna, il poti aseza in proximitatea unei sobe sau a unui calorifer. Dupa cele 3 zile, adauga restul de tarate, malaiul, apa (aceasta trebuie fiarta in prealabil si racita pana la cel mult 40 de grade - trebuie sa o incerci cu degetul si sa simti ca nu te arde), cimbru, leustean, cateva fire de marar uscat cu seminte, o crenguta de visin, tulpina de telina si chiar 1-2 felii de sfecla rosie (pentru culoare), acopera vasul, "imbraca-l" bine intr-un material gros (pentru a pastra cat mai mult timp apa calda) si depoziteaza-l in acelasi spatiu cald si ferit de curent. Un bors bun se face in cca 2-3 zile, insa vara te poti bucura de el chiar si a doua zi. Nu uita sa amesteci in el (doar cu lingura sau alte ustensile de lemn), macar o data pe zi, si sa-l gusti. De regula, daca ai folosit tarate si malai de calitate si ai respectat treaba cu apa si depozitarea, la a doua umplere ai toate sansele sa obtii un bors mai acru decat cel din prima tura. Succes!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim tare mult pentru sugestiile constructive.
      Vor ajuta multa lume.

      Ștergere

RESPECT este cuvântul de ordine. Aroganța/grandomania, insultele de orice gen, comentariile care NU sunt la obiect nu au ce căuta pe această pagină. Dedic trup şi suflet reţetelor, de aceea orice iniţiativă pozitivă (like, share, comment) este apreciată. Mulţumesc. O viaţă delicioasă îţi doresc. Ps. În caz de nu vezi publicat comentariul tău (1-3 zile), este pentru că nu am acces la internet.